Colonoscopia, denumita si endoscopie digestiva inferioara, este o procedura medicala care utilizeaza un tub flexibil pentru a investiga rectul, colonul si ileonul terminal, pe ultimii 10-15 cm.

Procedura se poate efectua cu pacientul treaz sau sedat, iar acesta este culcat pe pat, pe partea stanga. Sedarea se efectueaza prin administrarea pe vena a unor substante sedative, acestea avand rolul ca pacientului sa tolereze mai bine manevrele, ele inducand o usoara somnolenta, ducand astfel la relaxarea pacientului. Se recomanda ca acesta sa vina insotit deoarece exista o stare de somnolenta si ameteala dupa sedare care dureaza mai mult sau mai putin,  in functie de doza administrata si de toleranta pacientului.

Timp de 24 de ore dupa procedura, pacientul caruia i s-a administrat sedare, nu are voie sa conduca masina.

In ceea ce priveste pregatirea pentru colonoscopie, cu 3-4 zile inainte de procedura nu se consuma alimente bogate in fibre vegetale, seminte, tomate, struguri. Daca procedura se va efectua dimineata, cu o zi inainte pacientul va manca un mic dejun usor si dupa ora 13 nu se va mai alimenta, avand voie sa consume doar lichide clare (apa, zeama de la compot) si va incepe sa bea in decurs de cateva ore o solutie laxativa diluata in apa. Sunt mai multe substante utilizate, dintre care amintesc Fortrans, Picoprep, Moviprep, Citrafleet.

Daca pacientul efectueaza colonoscopia pentru rezectia polipilor colonici, se va intrerupe cu 5-7 zile inainte medicatia antiagreganta, anticoagulanta, dupa ce are avizul medicului cardiolog care a prescris-o. In cazul pacientilor diabetici, tinand cont de durata mare de ore in care pacientul nu are voie sa manance, se recomanda ca acesta sa isi monitorizeze glicemia si sa reduca doza sau sa sara doza de antidiabetic, in functie de valorile glicemiei, pentru a evita hipoglicemia.

Colonoscopia se efectueaza in scop de screening la pacientii cu varsta de peste 50 de ani, chiar si in absenta simptomatologiei digestive.

Se recomanda efectuarea colonoscopiei la pacientii care nu au 50 de ani sau mai mult, in prezenta semnelor de alarma: scadere ponderala, meteorism abdominal (balonare) agravat in ultima perioada, diaree persistenta, constipatie recent instalata sau agravata in ultima perioada, alternanta diaree/constipatie, rectoragii (pierdere de sange proaspat prin anus), anemie, durere abdominala persistenta.

Colonoscopia poate diagnostica o boala hemoroidala, fisura anala, ulcere rectale, proctita radica, diverticuloza, o boala inflamatorie intestinala  (boala Crohn sau rectocolita ulcero-hemoragica), polipi colonici, formatiuni tumorale colonice, colita ischemica. Se pot preleva biopsii si se pot rezeca endoscopic formatiunile polipoide.

In situatia unei hemoragii digestive inferioare (sange eliminat pe cale anala) colonoscopia ne ajuta sa diagnosticam sursa sangerarii si sa o tratam.

Complicatiile procedurii sunt extreme de rare (sub 1 la 10.000 examinari) si constau in sangerari sau perforatii.