Boala de reflux gastroesofagian

Principalii factori de risc ce duc la aparitia refluxului gastroesofagian sunt :
·         Mesele bogate in grasimi, prajelile, ceapa, usturoiul, bauturile carbogazoase, rosiile, condimentele, alimentele picante, fumatul, ciocolata, cafeaua
·         Obezitatea
·         Femeile insarcinate prezinta frecvent senzatie de arsura pe esofag (pirozis), in special in ultimul trimestru, datorita compresiei uterului pe stomac si datorita componentei hormonale (progesteronului) care scade presiunea in sfincterul esofagian inferior
·         Pacientii cu hernie gastrica transhiatala
·         Fumatul
·         Consumul de alcool
·         Administrarea anumitor medicamente ca: aspirina, esotrogen, progesteron (contraceptive orale)

·         Pirozisul sau senzatia de arsura ce apare retrosternal (in capul pieptului) ce poate iradia pana la baza gatului
·         Regurgitatii acide, adica o parte din mancarea consumata se intoarce fara efort de varsatura din stomac in esofag
·         Durere in piept
·         Senzatie de nod in gat
·         Tuse cronica, agravata de multe ori postprandial
·         Dificultati la inghitire care insa apar in momentul in care apare o complicatie a bolii de reflux, ca esofagita de reflux, inel Schatzki
·         Senzatie de gust acru sau amar in gura

Este foarte important sa avem in vedere varsta pacientului si prezenta sau absenta semnalelor de alarma. Prin semne de alarma intelegem:
·         scadere ponderala involuntara in ultima perioada
·         hemoragie digestiva exteriorizata prin varsatura cu sange sau scaun cu sange
·         anemie
·         disfagie- dificultate la inghitirea alimentelor, lichidelor
·         odinofagie – durere la inghitirea alimentelor, lichidelor

Principala metoda de diagnostic a bolii de reflux este endoscopia digestiva superioara. Aceasta este recomandat sa se efectueze la toti pacientii peste 45 de ani (mai ales daca au simptome de cativa ani pentru a exclude o posibila complicatie a bolii), in cazul pacientilor cu semne de alarma si in cazul manifestarilor extradigestive (tuse cronica, disfonie, raguseala, halitoza, durere toracica de cauza noncardiaca, sughit cronic, senzatie de globus (“nod in gat”). Deasemenea pacientii cu antecedente familiale de cancere in sfera digestive este indicat sa efectueze endoscopie, in special in cazul persistentei simptomatologiei.

O alta metoda de diagnostic este ph-metria care se utilizeaza in special in cazul pacientilor cu simptome dar la care endoscopia nu vizualizeaza nicio leziune si in cazul pacientilor care nu raspund la terapie maximala cu IPP.

In antecedente se utiliza tranzitul baritat, insa in prezent este din ce in ce mai rar utilizat, datorita posibilitatii efectuarii endoscopiei digestive superioare care vizualizeaza optim mucoasa si permite prelevarea de biopsii din zonele suspecte.

Boala de reflux se poate complica cu:
·         Esofagita, cea mai frecventa complicatie
·         Esofag Barrett, care este o leziune premaligna ce trebuie monitorizata endoscopic prin prelevare de biopsii, datorita riscului de a se transforma in neoplasm esofagian
·         Ulcer esofagian
·         Stenoze peptice esofagiene, care se maifesta cel mai frecvent prin disfagie (dificultate la inghitire, in special solide)

Modificarea stilului de viata si o dieta corespunzatoare sunt primii pasi recomandati pacientului.
·         Se preferă administrarea de mese mici şi mai dese.
·         Evitaţi a vă întinde în pat imediat după masă (aproximativ o oră), deoarece determină distensia stomacului şi sucul gastric refluează mai uşor în esofag si ultima masa este indicat sa se ia cu minim 3 ore inainte de culcare.
·         Se recomandă a dormi cu capul uşor ridicat (pe două perne), aproximativ 5-10 cm
·         se recomandă scaderea ponderala în cazul persoanelor supraponderale (presiunea crescută din stomac poate cauza refluxul).
·         Fumatul este un factor favorizant al refluxului gastroesofagian. Se recomandă încetarea fumatului si consumului de alcool
·         Evitarea consumului de prajeli, grasimi, alimente comdimentate sau picante, ceapa, usturoi, menta, citrice, bauturi carbogazoase, alimente ce contin rosii, cafea, ciocolata
·         Evitarea aplecatului imediat dupa masa
·         Evitarea administrarii anumitor medicamente ca: aspirina, esotrogen, progesterone (contraceptive orale)

In cazul femeilor insarcinate, tinand cont ca majoritatea medicamentelor prezinta riscuri pentru fat, modificarea stilului de viata si alimentar sunt cele mai recomandate masuri.
 
Ca tratament medicamentos sunt utilizate:
·         Antiacidele, deoarece neutralizeaza acidul gastric refluat in esofag
·         Antisecretorii si aici amintim inhibitorii de pompa protonica si blocantii de receptori H2
·         Prokineticele, datorita accelerarii golirii gastrice
·         Protectorii de mucoasa

In cazul pacientilor cu hernie gastrica transhiatala de mari dimensiuni, la cei cu leziuni de esofagita persistente in ciuda tratamentului maximal si la pacientii ce necesita tratament medicamentos pe termen lung, se va lua in considerare tratamentul chirurgical sau endoscopic antireflux.